Matendo ga Mitume 5
1 Nga nyoo, mundu yumo ywakemelwa Anania, na Safira nyumbo wake, bapemei sehemu ya mali,
Dar un om, numit Anania, împreună cu soția sa Safira, au vândut un bun
2 Na kuificha sehemu ya mbanje yakupemeya (Nnyumbo bake atangite), na kaletya sehemu yenge na kuibeka mumagolo ga mitume.
și au păstrat o parte din preț, iar soția sa, care știa de aceasta, a adus o parte și a pus-o la picioarele apostolilor.
3 Lakini Petro kabaya, “Anania, kwa mwanja namani nchela atiutweliya mwoyo wako kubaya ubocho kwa Roho Mtakatifu na kuficha sehemu ya mali ya nngunda?
Dar Petru a zis: “Anania, de ce ți-a umplut Satana inima ca să minți pe Duhul Sfânt și să reții o parte din prețul pământului?
4 Palyo paibile ipemewa kwaa, ibile kwaa mali yako? Na baada ya kupemea, ibile kwaa pae ya uamuzi wako? Ipangike namani uwaze likowe lee mumwoyo wako? Upanga ubocho kwa mwanadamu kwaa, ila upangia ubocho Nnongo.”
Cât timp l-ai păstrat, nu a rămas oare al tău? După ce a fost vândut, nu a fost în puterea ta? Cum se face că ai conceput acest lucru în inima ta? Nu i-ai mințit pe oameni, ci pe Dumnezeu.”
5 Katika kuyowa maneno aga, Anania atombwike pae na kukata roho. Na hofo ngolo iisile kwa bote bayowine lee.
Anania, auzind aceste cuvinte, a căzut jos și a murit. O mare frică a cuprins pe toți cei care au auzit aceste lucruri.
6 Amisembe baisile nnongi na kuntia mu'sanda, na kumpeleka panja na kumsika.
Tinerii s-au sculat, l-au înfășurat, l-au dus afară și l-au îngropat.
7 Baada ya masaa matatu, nnyumbo wake ajingii mulihekalu, atangite kwaa chakipangike.
După vreo trei ore, soția lui, care nu știa ce se întâmplase, a intrat.
8 Petro kamakiya, “Nibakie, mana mupemii ngunda kwa thamani yelo.” Kabaya, “Eloo, kwa thamani yelo.”
Petru i-a răspuns: “Spune-mi dacă ai vândut pământul cu atât de mult.” Ea a spus: “Da, pentru atât de mult”.
9 Petro kammakia, “Ipangika kwaa panga mwapatana kwa pamope kumjaribu Roho wa Ngwana? Linga, magolo ga balo batinsika nchengo bako ibile pannango, na balowa kukutola na kukupeleka panja,”
Dar Petru a întrebat-o: “Cum de v-ați învoit împreună să ispitiți Duhul Domnului? Iată, picioarele celor care l-au îngropat pe soțul tău sunt la ușă și te vor scoate afară”.
10 Ghafla atomboki pa magolo ga Petro, kakata roho, na balo amisembe baisile mu'nyumba batinkuta awile. Kabantola ni kumpeleka panja, ni kunsika papipi ni nchengo wake.
Ea a căzut îndată la picioarele lui și a murit. Tinerii au intrat și au găsit-o moartă; au dus-o afară și au îngropat-o lângă soțul ei.
11 Hofu ngolo iisile nnani ya likanisa zima, na nnani ya bote bayowine makowea ga.
O mare frică a cuprins toată adunarea și pe toți cei care au auzit aceste lucruri.
12 Ishara za nyansima na maajabu gapangilwe nkati ya bandu pitya maboko ga mitume, Babile pamope katika ukumbi wa Sulemani.
Prin mâinile apostolilor se făceau multe semne și minuni în popor. Toți erau de acord în pridvorul lui Solomon.
13 Lakini, ntopo mundu ywenge tofauti ywabile na ujasiri wa kuambatana nabo; hata nyo, bapeilwe heshima ya kunani ya bandu.
Nici unul dintre ceilalți nu îndrăznea să li se alăture; totuși, poporul îi cinstea.
14 Na pia, baamini banyansima batiyongekea kwa Ngwana, idadi ngolo ya analome ni anwawa,
Tot mai mulți credincioși s-au adăugat la Domnul, mulțimi de bărbați și de femei.
15 kiasi panga hata baapotwi atamwe mu'mitaa, na kuagonjekea mu'indanda na mu'makochi, ili panga Petro mana itei apeta, kivuli chake kiweze kuashukia nnani yabe.
Chiar și pe bolnavi îi scoteau în stradă și îi așezau pe paturi și pe saltele, pentru ca, atunci când Petru trecea, măcar umbra lui să-i umbrească pe unii dintre ei.
16 Muda woo, idadi ngolo ya bandu baisile bako mumiji yaizunguka Yerusalem, kabaleta atamwe na bote babile na nchela achapu, na bote bapatike ukoto.
De asemenea, s-a adunat o mulțime din cetățile din jurul Ierusalimului, aducând bolnavi și pe cei chinuiți de duhuri necurate; și toți au fost vindecați.
17 Lakini kuhani nkolo atiinuka, na bote babile pamope niywembe (bandu ba dhehebu la Masadukayo): na batwelilwe wivu.
Dar marele preot și toți cei ce erau cu el, adică secta saducheilor, s-au sculat în picioare și s-au umplut de gelozie
18 Kabanyoosha maboko gabe kuwakamwa mitume na kuwabeka mu'ligereza lya jumla.
și au pus mâna pe apostoli, apoi i-au pus în temniță publică.
19 Na muda wa kilo malaika wa Ngwana kafungua nnango wa ligereza na kuakengama panja no baya,
Dar un înger al Domnului a deschis noaptea ușile închisorii, i-a scos afară și le-a spus:
20 “Muyende, muyemi mulihekalu na kuwabakia bandu maneno yote ya ukoto wolo.”
“Mergeți și stați în picioare și vorbiți poporului în templu toate cuvintele acestei vieți”.
21 Kabayowine lee, bajingii mulihekalu muda wa pambazuka na kuapundisha. Lakini, kuhani nkolo aisile na bote babile ni ywembe, na kulikema libaraza lyote kwa mpamo, na apindo bote ba bandu ba Israeli, na kuatuma mu'ligereza ili kualeta mitume.
După ce au auzit acestea, au intrat în Templu în zori de ziuă și învățau. Dar marele preot și cei care erau cu el au venit și au convocat consiliul, împreună cu tot senatul copiilor lui Israel, și au trimis la închisoare ca să fie aduși.
22 Lakini batumishi batiyenda, waakuta kwaa muligereza, bakerebuka na kutoa taarifa.
Dar ofițerii care au venit nu i-au găsit în închisoare. S-au întors și au raportat:
23 “Tulibweni ligereza litabilwe salama, na alinzi bayemi pannyango, lakini patuliyongoli, tummweni kwaa mundu mu'ligereza.”
“Am găsit închisoarea închisă și încuiată, iar gardienii stăteau în fața ușilor, dar când le-am deschis, nu am găsit pe nimeni înăuntru!”
24 Nambeambe wakati jemedari wa lihekalu na makuhani akolo pabayowine maneno aga, shaka ngolo ibajingii kwa ajili yabembe bawaza likowe lee lipangika namani.
Când au auzit cuvintele acestea, marele preot, căpetenia templului și preoții cei mai de seamă au fost foarte nedumeriți de ele și de ceea ce putea să se întâmple.
25 Boka poo aisile na kuamakiya, “Bandu babile mu'ligereza bayemi mu'lihekalu na bapundisha bandu.”
Cineva a venit și le-a spus: “Iată că oamenii pe care i-ați pus în închisoare sunt în templu, stând în picioare și învățând poporul.”
26 Jemedari kayenda pamope na batumishi, na kualeta, lakini bila panga vurugu, kwa sababu batibayogopa bandu baweza kuwakombwa kwa maliwe.
Atunci căpitanul s-a dus cu ofițerii și i-a adus fără violență, căci se temeau că poporul îi va ucide cu pietre.
27 Bayomwile kubaleta, bayemi nnongi ya libaraza. Kuhani nkolo kaanaluya
După ce i-au adus, i-au pus în fața consiliului. Marele preot i-a interpelat și le-a zis:
28 kabaya, “Twatibaamuru kana mpundishe kwa lina lee, na bado muitweli Yerusalemu kwa lipundisho linu, na tamaniya kuleta myai ya mundu ayoo nnani yitu.”
“Nu v-am poruncit noi cu strictețe să nu învățați în acest nume? Iată că ați umplut Ierusalimul cu învățătura voastră și intenționați să aduceți asupra noastră sângele acestui om.”
29 Lakini Petro na mitume bayangwa, “Lazima tumheshimu Nnongo kuliko bandu.
Dar Petru și apostolii au răspuns: “Trebuie să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni.
30 Nnongo wa Tate bitu atimfufua Yesu, ywa mwatimbulaga, kwa kuntundika nnani ya nkongo.
Dumnezeul părinților noștri a înviat pe Isus, pe care voi L-ați omorât, spânzurându-L pe un lemn.
31 Nnongo atintukuza mu'luboko lwake lwa mmaliyo, na kumpanga kuwa nkolo na nkochopoli, kutoa toba kwa Israeli, na msamaha wa sambi.
Dumnezeu L-a înălțat cu dreapta Sa ca să fie Prinț și Mântuitor, ca să dea pocăință lui Israel și iertare de păcate.
32 Twenga ni mashahidi wa makowe aga, na Roho Mtakatifu, ambaye Nnongo atimtoa kwa balo bamweshimia,”
Noi suntem martorii Lui despre aceste lucruri; la fel și Duhul Sfânt, pe care Dumnezeu l-a dat celor care Îl ascultă.”
33 Bajumbe ba baraza bayowine nyoo, babile na hasira bapala kuwabulaga mitume.
Dar ei, auzind aceasta, au fost înduioșați și au hotărât să-i omoare.
34 Lakini farisayo ywakemelwa Gamalieli, mwalimu wa saliya, ywaheshimiwa na bandu bote, ayemi na kuamuru mitume babekwa panja kwa muda mwipi.
Dar unul dintre ei s-a ridicat în consiliu, un fariseu numit Gamaliel, învățător al legii, cinstit de tot poporul, și a poruncit să-i scoată pe apostoli pentru puțină vreme.
35 Boka poo kaamakiya, “Analome ba Israeli, mube makini muno na chelo chamukipendekeza kubapangia bandu aba.
El le-a zis: “Bărbați israeliți, fiți atenți la acești oameni, la ceea ce aveți de gând să faceți.
36 Kwa sababu, zamani yaipeta, Theuda aliinuka na kujidai kuwa nkolo, na idadi ya bandu, bapata mia ncheche batinkengama. Awile, na bote babile batimweshimia batawanyika na kupotea.
Pentru că înainte de aceste zile s-a ridicat Theudas, dându-se drept cineva, căruia i s-au alăturat un număr de oameni, cam patru sute. El a fost ucis; și toți, câți l-au ascultat, s-au risipit și au rămas fără nimic.
37 Baada ya mundu yoo, Yuda Mgalilaya, aliinuka masoba gakuandikisha sensa, kaavuta bandu banyansima kunchogo kwake. Ni ywembe atipotea na balo babile bakimweshimiya batitawanyika.
După acesta, Iuda din Galileea s-a ridicat în zilele înrobirii și a atras după el niște oameni. Și el a pierit și el, și toți, câți îl ascultau, au fost împrăștiați.
38 Nambeambe naabakiya, mujiepushe na bandu aba na mubaleke bene, kwa sababu, mana mpango woo au kazi yee ni ya bandu yalowa tupwa.
Acum vă spun să vă îndepărtați de acești oameni și să-i lăsați în pace. Căci, dacă acest sfat sau această lucrare este de la oameni, va fi răsturnată.
39 Lakini mana ni ya Nnongo, mwaweza kwaa kuwazuia; mwaweza kujikuta hata mwampinga Nnongo.”Nga nyo, batishawishika na maneno gake.
Dar dacă este de la Dumnezeu, nu veți putea să o răsturnați și veți fi găsiți chiar că luptați împotriva lui Dumnezeu!”
40 Boka po, baakema mitume mu'nyumba na kubakombwa na kubaamuru kana balongele kwa lina lya Yesu, na batibaleka bayebde zao.
Ei au fost de acord cu el. Chemându-i pe apostoli, i-au bătut, le-au poruncit să nu mai vorbească în numele lui Isus și i-au lăsat să plece.
41 Batiboka nnongi ya libaraza bapuraika kwa sababu batibalangilwa kuwa wastahili teseka na hesjimiwa kwaa kwa ajili ya Lina lee.
Au plecat deci din fața consiliului, bucurându-se că au fost socotiți vrednici să sufere dezonoare pentru numele lui Isus.
42 Kwa eyo, kila lisoba, mu'lihekalu na boka nyumba hadi nyumba bayenda kupundisha na hubiri Yesu kuwa ni Masihi.
În fiecare zi, în templu și în casele lor, nu încetau să învețe și să propovăduiască pe Iisus Hristosul.
