< João 1 >

1 No início era a Palavra, e a Palavra estava com Deus, e a Palavra era Deus.
Pa ri majibꞌal tzi kꞌo chi wi ri Tzij, ri Tzij kꞌo rukꞌ ri Dios, ri Tzij are Dios xuqujeꞌ.
2 O mesmo estava no início com Deus.
Ri Tzij kꞌo wi loq rukꞌ ri Dios pa ri majibꞌal rech ronojel.
3 Todas as coisas foram feitas através dele. Sem ele, nada foi feito que tenha sido feito.
Rumal rech Areꞌ xbꞌan ronojel ri jastaq, we ta mat rumal rech areꞌ mat xbꞌan ronojel ri jastaq ri kꞌolik.
4 Nele estava a vida, e a vida era a luz dos homens.
Pa Areꞌ kꞌo wi loq ri kꞌaslemal, xuqujeꞌ ri kꞌaslemal are kitunal ri winaq.
5 A luz brilha na escuridão, e a escuridão não a superou.
Are waꞌ ri tunal ri katunan pa ri qꞌequꞌmal, man kwininaq taj ri qꞌequꞌmal chuchupisaxik.
6 Veio um homem enviado por Deus, cujo nome era João.
Kꞌo jun achi ri xtaq loq rumal ri Dios, ubꞌiꞌnam Juan.
7 O mesmo veio como testemunha, para que ele pudesse testemunhar sobre a luz, para que todos pudessem acreditar através dele.
Xtaq loq chuqꞌalajisaxik ri tunal, rech rumal re kekojon konojel ri winaq.
8 Ele não era a luz, mas foi enviado para que ele pudesse testemunhar sobre a luz.
Man are taj tunal ri Juan, xwi xpe che uqꞌalajisaxik ri Tunal.
9 A verdadeira luz que ilumina a todos estava vindo para o mundo.
Ri qas tzij tunal, ri kuꞌtunaj konojel winaq, xpe choch ri uwachulew.
10 Ele estava no mundo, e o mundo foi feito através dele, e o mundo não o reconheceu.
Ri tunal kꞌo chi wi choch ri uwachulew, are xtikow ronojel ri uwachulew, ri winaq kꞌut aꞌjuwachulew man xkichꞌobꞌ taj uwach ri Tzij.
11 Ele veio para o seu, e aqueles que eram seus não o receberam.
Xpe rukꞌ ri e rech, ri e rech man xkikꞌamawaꞌj taj.
12 Mas a todos quantos o receberam, ele lhes deu o direito de se tornarem filhos de Deus, àqueles que acreditam em seu nome:
Are kꞌu ri xkikꞌamawaꞌj ri Tzij, ri xekojon che, xyaꞌtaj chike xuꞌx e ralkꞌwaꞌl ri Dios.
13 que nasceram, não do sangue, nem da vontade da carne, nem da vontade do homem, mas de Deus.
We riꞌ man xkꞌiy ta loq che winaq xuqujeꞌ man xaq ta kꞌa teꞌ xkꞌiy loq, man urayibꞌal achi taj, xane che ri Dios xkꞌiy wi loq.
14 A Palavra se fez carne e viveu entre nós. Vimos sua glória, tal glória como a do único Filho do Pai nascido, cheio de graça e de verdade.
Ri Tzij xux winaq, xkꞌojiꞌk chiqaxoꞌl. Xqil ri ujuluwem, are ujuluwem ri xa jun uKꞌojol ri Tataxel Dios, nojinaq che toqꞌobꞌ xuqujeꞌ qas tzij.
15 João testemunhou a seu respeito. Ele gritou, dizendo: “Este foi aquele de quem eu disse: 'Aquele que vem depois de mim me superou, pois estava antes de mim'”.
Ri Juan xuqꞌalajisaj rij ri uKꞌojol ri Dios are xubꞌij: Areꞌ wa ri nutzijom loq chiꞌwe, are xinbꞌij: “Ri teren loq chwij, sibꞌalaj nim na chinuwach in, rumal cher kꞌo wi loq nabꞌe chinuwach in.”
16 De sua plenitude, todos nós recebemos graça sobre graça.
Che ri uqꞌinomal qonojel uj xqakꞌamawaꞌj toqꞌobꞌ puꞌwiꞌ toqꞌobꞌ.
17 Pois a lei foi dada através de Moisés. A graça e a verdade foram realizadas através de Jesus Cristo.
Jeriꞌ rumal cher ri taqanik che ri Moisés xya wi, are kꞌu ri toqꞌobꞌ xuqujeꞌ ri qas tzij are ri Jesucristo xyoꞌw chaqe.
18 Ninguém viu Deus em momento algum. O único Filho nascido, que está no seio do Pai, o declarou.
Man kꞌo ta wi jun winaq ilowinaq uwach ri Dios. Xwi ri xa jun ukꞌojol ri Dios, ri kꞌo uriqoj ibꞌ rukꞌ ri Tataxel, Areꞌ xkꞌutuw ri Dios chiqawach.
19 Este é o testemunho de João, quando os judeus enviaram sacerdotes e levitas de Jerusalém para perguntar-lhe: “Quem é você?
Are waꞌ ri xubꞌij ri Juan chike ri e rijaꞌl ri Leví xuqujeꞌ ri e chꞌawenelabꞌ choch ri Dios ri xetaq bꞌik kumal ri winaq chutayik che jachin ri areꞌ.
20 Ele declarou, e não negou, mas declarou: “Eu não sou o Cristo”.
Man xrawaj taj uqꞌalajisaxik, xane xubꞌij: Man in taj in Cristo.
21 Eles lhe perguntaram: “O que então? Você é Elijah?” Ele disse: “Eu não sou”. “Você é o profeta?” Ele respondeu: “Não”.
Ri winaq xkita che: ¿Jachin kꞌu ri at? ¿La at kꞌut at Elías? Man in taj, xchaꞌ. ¿La at kꞌut ri at qꞌalajisal tzij? Man in ta xuqujeꞌ, xchaꞌ.
22 Disseram-lhe, portanto: “Quem é você? Dê-nos uma resposta para levar de volta àqueles que nos enviaram. O que você diz de si mesmo”?
¿Jachin kꞌu ri at? xecha che. Choqꞌaqꞌ kaqetaꞌmaj rech keꞌqabꞌij chike ri xujtaqow loq.
23 Ele disse: “Eu sou a voz de alguém que chora no deserto, 'Endireite o caminho do Senhor', como disse o profeta Isaías”.
Ri Juan xukoj ri utzij ri qꞌalajisal utzij ri Dios Isaías, are xubꞌij: Uchꞌabꞌal jun winaq ri kuraq uchiꞌ pa ri katzꞌinow ulew, kubꞌij: “Chisukꞌumaj ri ubꞌe ri Ajawxel.”
24 Os que haviam sido enviados eram dos fariseus.
E kꞌo jujun winaq ri xetaq bꞌik kumal ri fariseos.
25 Eles lhe perguntaram: “Por que então vocês batizam se não são o Cristo, nem Elias, nem o profeta”?
Xkita che: ¿Jas kꞌu che kabꞌan qasanaꞌ we man at at Cristo, man at taj at Elías xuqujeꞌ man at taj ri at Qꞌalajisal utzij ri Dios?
26 John respondeu-lhes: “Eu batizo na água, mas entre vocês há um que não conhecem.
Ri Juan xubꞌij: Ri in kinbꞌan qasanaꞌ rukꞌ jaꞌ. Kꞌo kꞌu jun ri kꞌo chi ixoꞌl ri man iwetaꞌm taj uwach.
27 Ele é aquele que vem depois de mim, que é preferido antes de mim, cuja correia de sandália eu não sou digno de soltar”.
Areꞌ teren loq chwij, man taqal taj chwe in kinkir ri jatꞌibꞌal rech ri uxajabꞌ.
28 Estas coisas foram feitas em Betânia além do Jordão, onde João estava batizando.
Ronojel we jastaq riꞌ xkꞌulmataj pa ri tinimit Betania, chꞌaqaꞌp che ri nimaꞌ Jordán, jawjeꞌ tajin kubꞌan wi qasanaꞌ ri Juan.
29 No dia seguinte, ele viu Jesus chegando até ele e disse: “Eis o Cordeiro de Deus, que tira o pecado do mundo!
Chukabꞌ qꞌij ri Juan xril ri Jesús are tajin kanaqajin loq che, xubꞌij: ¡Chiwilampeꞌ! ¡Are waꞌ ri alaj uchij ri Dios ri karesaj makaj choch ronojel ri uwachulew!
30 Este é aquele de quem eu disse: “Depois de mim vem um homem que é preferido antes de mim, pois ele foi antes de mim”.
Are waꞌ ri xintzijoj are xinbꞌij chiꞌwe: “Teren loq jun achi ri chwij ri nim ubꞌanik chinuwach, jeriꞌ rumal tzi kꞌo wi loq Areꞌ, are kꞌa majaꞌ kinkꞌojiꞌ in.”
31 Eu não o conhecia, mas por isso vim batizando na água, para que ele fosse revelado a Israel”.
Man wetaꞌm ta in uwach nabꞌe, xinbꞌan kꞌu kiqasanaꞌ ri winaq pa jaꞌ, rech jeriꞌ kukꞌut ribꞌ chikiwach.
32 João testemunhou, dizendo: “Eu vi o Espírito descer do céu como uma pomba, e ele permaneceu sobre ele.
Ri Juan xubꞌij: Ri in xinwilo ri Uxlabꞌixel jer xubꞌan jun palomax xqaj loq puꞌwiꞌ ri Areꞌ.
33 Eu não o reconheci, mas aquele que me enviou para batizar em água me disse: “Sobre quem vereis o Espírito descer e permanecer sobre ele é aquele que batiza no Espírito Santo”.
Man wetaꞌm ta in uwach nabꞌe, are kꞌu ri xintaqow loq chubꞌanik qasanaꞌ pa jaꞌ xubꞌij chwe: “Ri kawilo kaqaj ri Uxlabꞌixel puꞌwiꞌ are riꞌ ri kabꞌanow qasanaꞌ rukꞌ ri Uxlabꞌixel.”
34 Eu vi e testemunhei que este é o Filho de Deus”.
Ri in wilom we riꞌ rumal riꞌ kinqꞌalajisaj chi areꞌ are uKꞌojol ri Dios.
35 Novamente, no dia seguinte, João estava de pé com dois de seus discípulos,
Che ri jun qꞌij chik ri Juan junmul chik kꞌo chilaꞌ, e rachiꞌl kebꞌ chike ri utijoxelabꞌ.
36 e olhou para Jesus enquanto caminhava, e disse: “Eis o Cordeiro de Deus”!
Are xrilo chi tajin kikꞌow bꞌik ri Jesús chilaꞌ, xubꞌij: ¡Chiwilampeꞌ! Chi riꞌ kꞌo wi we alaj uchij ri Dios ri kukuy makaj.
37 Os dois discípulos o ouviram falar, e seguiram Jesus.
Are xkita ri e kebꞌ utijoxelabꞌ ri Juan chi jeriꞌ xubꞌij, xeteriꞌ bꞌik chirij ri Jesús.
38 Jesus se virou e os viu seguindo, e lhes disse: “O que estão procurando?”. Disseram-lhe: “Rabino” (ou seja, ser interpretado, Professor), “onde você está hospedado”?
Xtzalqꞌomij ri Jesús, kꞌa te xeꞌrilo e teren ri kebꞌ tijoxelabꞌ chirij, xuta chike: ¿Jas kitzukuj? Areꞌ xkibꞌij: Ajtij, ¿jawjeꞌ kꞌo wi ri achoch la?
39 Ele disse-lhes: “Venham e vejam”. Eles vieram e viram onde ele estava hospedado, e ficaram com ele naquele dia. Foi por volta da décima hora.
Ri Jesús xubꞌij chike: Chixanloq jiliwilaꞌ. Ri tijoxelabꞌ xebꞌek, xeꞌkilaꞌ jawjeꞌ kel wi ri Jesús, kꞌa te riꞌ xekanaj kan jun aqꞌabꞌ chilaꞌ, rumal cher ukaj hora chik rech bꞌenaq qꞌij.
40 Um dos dois que ouviram John e o seguiram foi Andrew, irmão de Simon Peter.
Ri Andrés rachalal ri Simón Pedro, jun chike ri e kebꞌ tijoxelabꞌ, xuta ri xubꞌij ri Juan, rumal riꞌ xutereneꞌj bꞌik ri Jesús.
41 Ele primeiro encontrou seu próprio irmão, Simão, e disse a ele: “Encontramos o Messias”! (que é, sendo interpretado, Cristo).
Ri Andrés are xuriq ri rachalal, Simón xubꞌij che. Xqarik ri Mesías, (ri kel kubꞌij Cristo).
42 Ele o trouxe a Jesus. Jesus olhou para ele e disse: “Você é Simão, o filho de Jonas”. Tu serás chamado Cefas” (que é, por interpretação, Pedro).
Ri Andrés xukꞌam bꞌik ri rachalal rukꞌ ri Jesús, ri Jesús ko xukaꞌyej ri Simón, kꞌa te riꞌ xubꞌij che: At Simón, ralkꞌwaꞌl ri Juan, kabꞌinaꞌj na Cefas, (ri kel kubꞌij Pedro).
43 No dia seguinte, ele estava determinado a sair para a Galiléia, e encontrou Felipe. Jesus disse a ele: “Segue-me”.
Chukabꞌ qꞌij chik, ri Jesús xuchomaj keꞌ pa Galilea. Xuriq kꞌu ri Felipe, xubꞌij che: Chinatereneꞌj.
44 Agora Filipe era de Betsaida, a cidade de André e Pedro.
Ri Felipe aj Betsaida, je xuqujeꞌ ri Andrés rachiꞌl ri Pedro.
45 Felipe encontrou Natanael, e disse-lhe: “Encontramos aquele de quem Moisés na lei e também os profetas, escreveram”: Jesus de Nazaré, o filho de José”.
Ri Felipe xeꞌ chutzukuxik ri Natanael, are xuriqo xubꞌij che: Xqarik ri Jesús aj Nazaret, ukꞌojol ri José, are waꞌ ri xtzꞌibꞌax loq rij chupam ri wuj rech taqanik rech ri Moisés xuqujeꞌ chupam ri wuj kech ri e qꞌalajisal taq tzij rech ri Dios.
46 Nathanael disse-lhe: “Pode vir alguma coisa boa de Nazaré”? Philip disse a ele: “Venha e veja”.
Ri Natanael xubꞌij: ¿Che aj Nazaret we achi riꞌ? ¿La kꞌo kꞌu jun utza winaq kel chilaꞌ? Ri Felipe xubꞌij che: Chatampe loq, jalawilaꞌ.
47 Jesus viu Natanael vindo até ele, e disse sobre ele: “Eis um israelita de fato, em quem não há engano”!
Ri Jesús are xrilo chi tajin kaqebꞌ loq ri Natanael rukꞌ, xubꞌij: Waral kꞌo wi jun achi qas aj Israel, man kubꞌan taj bꞌanoj tzij.
48 Nathanael disse a ele: “Como você me conhece?” Jesus lhe respondeu: “Antes de Filipe te chamar, quando você estava debaixo da figueira, eu te vi”.
Ri Natanael xuta che ri Jesús: ¿Jawjeꞌ ilom wi la nuwach? Ri Jesús xubꞌij che: Xatinwilo are majaꞌ katusikꞌij ri Felipe, at kꞌo chuxeꞌ ri ucheꞌal ri higuera.
49 Nathanael respondeu-lhe: “Rabino, você é o Filho de Deus! Tu és o Rei de Israel”!
Ri Natanael xubꞌij: Rabí, at at Ukꞌojol ri Dios, at nim taqanel pa ri tinimit Israel.
50 Jesus lhe respondeu: “Porque eu lhe disse: 'Eu o vi embaixo da figueira', você acredita? Você verá coisas maiores do que estas”!
Ri Jesús xubꞌij che: ¿La rumal ri xinbꞌij chawe chi xatinwilo are at kꞌo chuxeꞌ ri ucheꞌal ri higuera rumal riꞌ kakojo chi in in Ukꞌojol ri Dios? Kawil na nimaq taq jastaq choch we riꞌ.
51 Ele lhe disse: “Certamente, eu vos digo a todos, daqui em diante vereis o céu aberto, e os anjos de Deus subindo e descendo sobre o Filho do Homem”.
Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe chi kiwil na kajaqataj ri kaj, xuqujeꞌ ri angelibꞌ kepaqiꞌk kexuliꞌk puꞌwiꞌ ri uKꞌojol ri Achi.

< João 1 >