Ioan 12
1 Cu șase zile înainte de Paști, Isus a venit la Betania, unde era Lazăr, care era mort și pe care l-a înviat din morți.
Тодї Ісус, шостого дня перед пасхою, прийшов у Витанию, де був Лазар, що був умер, котрого воскресив із мертвих.
2 Și I-au pregătit acolo o cină. Marta a servit, dar Lazăr era unul dintre cei care stăteau la masă cu el.
Зробили тодї Йому вечерю там, і Марта послугувала. Лазар же був один із тих, що сидїли за столом.
3 Maria a luat un kilogram de mir de nard curat, foarte prețios, a uns picioarele lui Isus și I-a șters picioarele cu părul ei. Casa s-a umplut de mireasma unguentului.
Мария ж, узявши литру мира нардового, правдивого, предорогого, намастила ноги Ісусу, та. й обтерла волоссєм своїм ноги Його; господа ж повна була духу від мира.
4 Atunci Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, unul din ucenicii Lui, care avea să-L trădeze, a zis:
Каже тодї один з учеників Його, Юда Симонів Іскариоцький, що мав Його зрадити.
5 “De ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de denari și nu s-a dat săracilor?”
Чому мира сього не продано за триста денариїв та не роздано вбогим?
6 Și a spus aceasta nu pentru că-i păsa de săraci, ci pentru că era hoț și, având cutia cu bani, obișnuia să fure ce se punea în ea.
Сказав же се не того, що про вбогих дбав, а що злодій був, і скриньку мав, і, що вкидано, носив.
7 Dar Isus a zis: “Las-o în pace. Ea a păstrat aceasta pentru ziua înmormântării mele.
Рече тодї Ісус: Остав її; на день похорону мого приховала се.
8 Căci voi aveți întotdeauna săraci cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna.”
Вбогих бо маєте всякого часу з собою, мене ж не всякого часу маєте.
9 O mare mulțime de iudei au aflat că El era acolo și au venit, nu numai de dragul lui Isus, ci ca să vadă și pe Lazăr, pe care El îl înviase din morți.
Довідалось же багато народу з Жидів, що Він там, і поприходили не задля Ісуса одного, а щоб і Лазаря побачити, котрого воскресив із мертвих.
10 Dar preoții cei mai de seamă au uneltit ca să îl omoare și pe Lazăr,
Нарадили ся ж архиєреї, щоб і Лазаря вбити;
11 pentru că, din cauza lui, mulți dintre iudei au plecat și au crezut în Isus.
бо многі через него приходили від Жидів, та й увірували в Ісуса.
12 A doua zi, o mare mulțime a venit la ospăț. Când au auzit că Isus vine la Ierusalim,
Назавтра багато народу, поприходивши на сьвято, почувши, що Ісус ійде в Єрусалим,
13 au luat ramuri de palmier, au ieșit în întâmpinarea lui și au strigat: “Osana! Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului, Regele lui Israel!”.
побрали віттє пальмове, та й вийшли назустріч Йому, покликуючи: Осанна! благословен грядущий в імя Господнє, Цар Ізраїлїв!
14 Isus a găsit un măgăruș tânăr și a șezut pe el. După cum este scris:
Знайшовши ж Ісус осля, сїв на него, як написано:
15 “Nu te teme, fiică a Sionului! Iată, Regele tău vine, șezând pe un mânz de măgăriță.”
Не лякайсь, дочко Сионська! ось твій Цар іде, сидячи на молодому ослї.
16 La început, discipolii lui nu au înțeles aceste lucruri, dar când Isus a fost glorificat, atunci și-au adus aminte că aceste lucruri au fost scrise despre el și că ei i-au făcut aceste lucruri.
Сього ж не зрозуміли ученики Його спершу; тільки, як прославивсь Ісус, тодї згадали, що се про Него писано, й що се зробили Йому.
17 Așadar, mulțimea care era cu el când l-a chemat pe Lazăr din mormânt și l-a înviat din morți mărturisea despre aceasta.
Сьвідкував же народ, що був із Ним, як Лязаря викликав із гробу й воскресив Його з мертвих.
18 Din această cauză și mulțimea a mers în întâmpinarea lui, pentru că auzise că el făcuse acest semn.
Тим і зустрів Його народ, бо чув, що Він зробив сю ознаку.
19 De aceea fariseii ziceau între ei: “Vedeți cum nu realizați nimic. Iată că lumea a mers după el”.
Фарисеї ж казали між собою: Бачите, що не вдїєте нїчого? ось увесь сьвіт за Ним пійшов!
20 Printre cei ce se suiseră să se închine la sărbătoare erau niște greci.
Були ж деякі Геленяне між тими, що поприходили, щоб поклонитись у сьвято.
21 Aceștia au venit la Filip, care era din Betsaida Galileii, și l-au întrebat, zicând: “Domnule, vrem să-L vedem pe Isus.”
Сї ж приступили до Филипа, що був з Витсаїди Галилейської, кажучи: Добродїю, хочемо Ісуса видїти.
22 Filip a venit și i-a spus lui Andrei și, la rândul său, Andrei a venit cu Filip și i-au spus lui Isus.
Приходить Филип і каже Андреєві, а знов Андрей та Филип кажуть Ісусові.
23 Isus le-a răspuns: “A venit vremea ca Fiul Omului să fie proslăvit.
Ісус же відказав їм, говорячи: Прийшла година, щоб прославив ся Син чоловічий.
24 Adevărat vă spun că, dacă un bob de grâu nu cade în pământ și nu moare, el rămâne singur. Dar, dacă moare, face mult rod.
Істино, істино глатолю вам: Коли зерно пшеничне, впавши на землю, не вмре, то одно зостаєть ся; коли ж умре, то багато овощу приносить.
25 Cine își iubește viața o va pierde. Cel care își urăște viața în lumea aceasta o va păstra pentru viața veșnică. (aiōnios g166)
Хто любить душу свою, погубить її; а хто ненавидить душу свою в сьвітї сьому, на вічне життє збереже її. (aiōnios g166)
26 Dacă cineva îmi slujește, să mă urmeze. Unde sunt eu, acolo va fi și slujitorul meu. Dacă cineva îmi slujește, Tatăl îl va cinsti.
Коли менї служить хто, нехай іде слїдом за мною; і де я, там і слуга мій буде. І коли хто менї служить, пошанує його Отець.
27 “Acum sufletul meu este tulburat. Ce să spun? 'Tată, salvează-mă din acest timp?'. Dar am venit în acest timp pentru această cauză.
Тепер же душа моя стрівожилась, і що мені казати? Отче, спаси мене від години сієї; тільки ж для сього прийшов я на годину сю.
28 Tată, slăvește numele Tău!” Atunci un glas a ieșit din cer și a zis: “Am proslăvit-o și o voi proslăvi din nou”.
Отче, прослав імя Твоє! Зійшов тоді голос із неба: І прославив, і знов прославлю.
29 De aceea mulțimea care stătea de față și auzea, zicea că a tunat. Alții spuneau: “Un înger i-a vorbit”.
Народ же, що стояв і чув, казав, що грім загремів. Инші казали: Ангел Йому говорив.
30 Isus a răspuns: “Glasul acesta n-a venit pentru Mine, ci pentru voi.
Озвавсь Ісус і рече: Сей голос роздавсь не ради мене, а ради вас.
31 Acum este judecata lumii acesteia. Acum prințul acestei lumi va fi alungat.
Тепер суд сьвіту сьому: тепер князь сьвіту сього проженеть ся геть.
32 Iar Eu, dacă voi fi ridicat de pe pământ, voi atrage la Mine toate popoarele.”
І я, як буду піднятий від землї, всїх притягну до себе.
33 Dar El a spus aceasta, însemnând prin ce fel de moarte va muri.
Се ж глаголав, означуючи, якою смертю має вмерти.
34 Și mulțimea i-a răspuns: “Am auzit din Lege că Hristosul rămâne pentru totdeauna. Cum spuneți voi: 'Fiul Omului trebuie să fie înălțat'? Cine este acest Fiu al Omului?” (aiōn g165)
Озвавсь до Него народ: Ми чули з закону, що Христос пробу ває по вік: як же Ти кажеш, що треба угору піднятись Синові чоловічому? Хто се Син чоловічий? (aiōn g165)
35 Isus le-a zis: “Încă puțină vreme lumina este cu voi. Umblați cât timp aveți lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul. Cel care umblă în întuneric nu știe încotro se îndreaptă.
Рече ж їм Ісус: Ще малий час сьвітло з вами. Ходїть, доки сьвітло маєте, щоб темрява вас не захопила; а хто ходить у темряві, не знає, куди йде.
36 Cât timp aveți lumina, credeți în lumină, ca să deveniți copii ai luminii.” Isus a spus aceste lucruri, apoi a plecat și s-a ascuns de ei.
Доки сьвігло маєте, віруйте в сьвітло, щоб синами сьвітла стали ся. Се промовив Ісус, і пійшовши, заховавсь од них.
37 Dar, deși făcuse atâtea semne înaintea lor, ei nu credeau în el,
Хоч стільки ознак зробив перед ними, не увірували в Него,
38 pentru ca să se împlinească cuvântul proorocului Isaia, pe care îl rostise: “Doamne, cine a crezut raportul nostru? Cui s-a arătat brațul Domnului?”
щоб слово Ісаїї пророка справдилось, котрий промовив: Господи, хто вірував тому, що чув од нас? і рамя Господнє кому відкрилось?
39 De aceea nu puteau să creadă, pentru că Isaia a spus din nou:
Тим не змогли вірувати, що знов глаголе Ісаїя:
40 “El le-a orbit ochii și le-a împietrit inima, ca nu cumva să vadă cu ochii lor, și să perceapă cu inima lor, și s-ar întoarce, și eu îi voi vindeca.”
Заслїпив очі їх і закаменив серце їх, щоб не бачили очима, нї розуміли серцем, і не обернулись, і я не сцїлив їх.
41 Isaia a spus aceste lucruri când a văzut slava Lui și a vorbit despre El.
Се промовив Ісаїя, як видїв славу Його й глаголав про Него.
42 Cu toate acestea, chiar și mulți dintre dregători au crezut în El, dar, din pricina fariseilor, n-au mărturisit-o, ca să nu fie scoși din sinagogă,
Однако ж з князїв многі увірували в Него, та задля Фарисеїв не визнавали, щоб не вилучено їх із школи.
43 pentru că ei iubeau mai mult lauda oamenilor decât lauda lui Dumnezeu.
Любили бо славу чоловічу більш, нїж славу Божу.
44 Isus a strigat și a zis: “Cine crede în Mine, nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine.
Ісус же покликнув, і рече: Хто вірує в мене, не в мене вірує, а в Пославшого мене.
45 Cine Mă vede pe Mine vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
І хто видить мене, видить Пославшого мене.
46 Eu am venit ca o lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric.
Я сьвітлом у сьвіт прийшов, щоб усякий, хто вірує в мене, в темряві не пробував.
47 Dacă cineva ascultă cele spuse de mine și nu crede, eu nu-l judec. Căci nu am venit să judec lumea, ci să salvez lumea.
І коли хто слухав слова мої, та й не вірує, я не суджу його; бо я прийшов, не щоб судити сьвіт, а щоб спасти сьвіт.
48 Cine mă respinge pe mine și nu primește spusele mele, are pe cineva care îl judecă. Cuvântul pe care l-am rostit îl va judeca în ziua de apoi.
Хто цураєть ся мене, й не приймає словес моїх, має собі суддю: слово, що я глаголав, воно судити ме його останнього дня.
49 Căci nu am vorbit de la mine însumi, ci Tatăl care m-a trimis mi-a dat o poruncă, ce să spun și ce să vorbesc.
Бо я не від себе глаголав, а пославший мене Отець, Він менї заповідь дав, що промовляти і що глаголати.
